duminică, 26 octombrie 2008

Zbor Frant


Nu plecarea,
Nu plecarea
este cea care ma-nspaimanta,
ci momentul in care
Simt ca-ncepi sa pleci,
ca o mana ce se ridica
din mine spre mine
pipaindu-mi grabit beregata.

Nu moartea lebedei,
Nu moartea
este cea care ma sfasie,
ci cantecul ei.

Nu caderea,
Nu caderea pasarii-mpuscate,
ci tipatul sau
ca o prelungire a unui
Zbor frant ...

(scrisa pentru Angela Ribus din Galati in 1986)

2 comentarii:

Anonim spunea...

incerc sa imi amintesc si eu un vers doua ...si iata :


niciun cuvant despre pasari captive
despre temnita lor niciun cuvant
despre peretii umezi prin care -
nu mai razbate de mult niciun cantec

niciun cuvant despre tristete -
nici despre-amurgul din aripa ei...

Ioan Castil Valeda spunea...

Nici un cuvant despre tristete ! De acord ! :)